III.3. Provocările noilor media.

Introducere

Capitolul I. Mass-media declanşează criza. 

I.1. Mass-media ca instrument de politică externă

 I.2. Provocări şi mize în vecinătatea apropiată.

 I.3. De la propagandă la operaţii informaţionale.

 Capitolul II. Reformarea culturii politice 

II.1. Imaginea, reputaţia actorilor politici.

II.2.  Formarea atitudinilor, a perceptiilor şi a convingerilor.

II.3. De la atitudine la comportament.

Capitolul III. Democraţia dirijată

III.1. Câinele de pază al democraţiei sau câinele lui Pavlov ?

 III.2. Societatea civilă şi democraţia.

III.3. Provocările noilor media.

Concluzie

Comunicarea la nivel mondial permite fluxul rapid de informații din toate domeniile de activitate .  Sunt numeroase instrumente pentru a  avea acees la informație  în funcție de preferințele utilizatorilor, iar acestea  sunt  suficiente pentru a produce o inteligență colectivă, în felul acesta  se structurează opiniile. Aceste reflectări devin disponibile online prin forumuri, comentarii, grupuri  devenind o obișnuință. Conform ,,teoriei dependenţei  care postulează că ,, mass-media sunt atât de importante pentru societate noastră încât depindem de ele pentru anumite funcții sociale. Derivă din viziunea funcţionalistă a societății și presupune că depindem de mass-media pentru a ne informa asupra mediului, pentru trasmiterea valorilor  culturale, pentru divertisment si pentru indentificarea și interpretarea  problemelor sociale-cheie. Fără mass-media care să performeze aceste funcții, noi ca indivizi, socitatea asa cu o stim astazi ar cadea in colaps.“  Comportamentul de masă devine tot mai importantă  în societatea modernă, industrializată,  ca urmare  fluxului de informații și fluxului de oameni, a sistemului de învățământ.  Construirea unei strategii de imagine, pentru  conducătorii de la Kremlin constituie unul din scopurile  prioritare pentru securitatea națională  care este  realizată prin intermediul politic, diplomatic, cultural, economic, militar, științific,  prin care statul garantează independența și suveranitatea, ordinea constituțională și sistemul său de valori. Cum acest lucru se poate face doar cu o revizuire a politicii ar trebui să fie o armonie de interese și valori între indivizi și grupuri. Imaginea cu care ești perceput îți permite o oarecare legitimitate de a interveni în forță pe teritoriul unui stat, iar prin ,, instrumentele de aplicare a forței și ideile referitoare la legitimitate se schimbă odată cu trecerea timpului și cu progresul tehnologic. Forța fără legitimitate produce haos; legitimitatea fără forța va fi rasturnată. “  Presiunea pe clasa politică este  o obligație asumată de către mass-media iar multe dintre funcțiile partidelor politice  au trecut în sfera mediatică precum  a încuraja publicul să creeze o identitate ideologică, a mobiliza alegătorii, pentru alegerea candidaților.  Unul dintre cei mai mari conducători ai tuturor timpurilor  Napoleon spunea: ,,   Trei ziare ostile sunt mai de temut decât o mie de baionete – a publicat buletinul armatei de rezervă. “     Salturile tehnologice  au impulsionat transformările de comunicare în masă  . Același lucru este valabil și în cazul celei de a patra generație, care se axează pe intențiile sociale și politice ale inamicului. Potrivit  teoreticianului   Thomas X. Hammes ,, fiecare generație succesivă a pătruns mai adânc pe teritoriul dușmanului în încercarea de al învinge.”  Însă nimic nu poate elimina schimbările  din viața   unei națiunii indiferent de cenzura statului și pînă  într-un final se găsesc soluții alternative iar internetul este unicul loc  unde mari comunități  pot comunica, permite o mai bună interacțiune, un feedback constant, a spart barierele naționale  fără costuri suplimentare  cu acces la nivel mondial. Cetățenii care sunt nemulțumiți ajung  să caute mai multe  puncte de vedere și anume obiectivitate, corectitudine iar informațiile furnizate de presa controlate de instituțiile statului  numai obiective nu sunt.     Aparitia noilor media  este, fără îndoială un factor pozitiv, a depășit  jurnalismul clasic, oferind o gamă largă de informații, reprezintă o ,, re-democratizare”   îi stimulează pe  tânăra generație  de a se implica în politică.   Dezvoltarea mijloacelor  de comunicare rapida și a vitezei extraordinare cu care sunt introduse permite  transmiterea informațiilor  și divertismentului pentru public chiar de catre nespecialiști.  Chiar dacă în cadrul unui eveniment  o  televiziune care inspiră sursă de incredere  din punctul de vedere  a autorităților ,,   trasmiterea se face în timp real, verificarea nu mai poate exista: comentatorul se află în postura de simplu jurnalist, care trebuie să analizeze totul la cald.“ Valoarea noilor media constă în potențialul lor este în   ceea faci cu ele, unii tineri doresc să își exprime părerea iar  blogurile permite dialogarea în timp real,  cultivarea imaginii unui personaj, are deschiderea necondiționată  pentru exprimare.    În  condițiile generalizării folosirii noilor media ( internetul, care implică site-urile organizațiilor, blogurile, forumurile de dezbateri, facebook, twitter) posibilitățile de trasmitere a informației se ,, democratizează: un pieton cu un telefon mobil aflat întâmplător la locul unui eveniment fotografiază sau filmează și apoi difuzează informațiile pe Youtube, pe un blog personal sau prin media clasică, mult înaintea jurnaliștilor. “ Acum, oamenii au acces la soluții interactive pentru a  se exprima liber, fără obstacole iar fenomenul contemporan de a crea un blog  indiferent de  interes,  este considerat ca fiind un instrument al democrației directe.    Cele mai multe mass-media moderne în prezent sunt axate pe  divertisment.  E necesar de creat mai multe pagini care  să fie axate pe divetisment care la rândul lor vor fi direcționa linkuri spre pagini în care materialul informatic  de pe sait le aduc la cunostină o analiză  critică guvernului.  Sociologii Dominique Cardon si Helene Delaunay-Teterel au incercat  sa vada de cate feluri sunt blogurile pe care le pot gasi. Ei au identificat patru categorii, in functie de tipul  de comunicare si de public:,, 1) Împărtăşirea gândurilor intime, 2) Conversaţia continuă, 3) Recrutarea unui public, 4) Blogul Cetatean. “ Explozia de blog-uri este unul dintre fenomenele cele mai izbitoare ale webului.  Este imposibil de estimat, deoarece fenomenul este în creștere în fiecare zi.   Blogurile unor persoane particulare se bucură de  o audiență și o putere de influențare a opiniei mai mare decât anumite ziare, reviste sau chiar posturi de televiziune.



Introducere

Capitolul I. Mass-media declanşează criza. 

I.1. Mass-media ca instrument de politică externă

 I.2. Provocări şi mize în vecinătatea apropiată.

 I.3. De la propagandă la operaţii informaţionale.

 Capitolul II. Reformarea culturii politice 

II.1. Imaginea, reputaţia actorilor politici.

II.2.  Formarea atitudinilor, a perceptiilor şi a convingerilor.

II.3. De la atitudine la comportament.

Capitolul III. Democraţia dirijată

III.1. Câinele de pază al democraţiei sau câinele lui Pavlov ?

 III.2. Societatea civilă şi democraţia.

III.3. Provocările noilor media.

Concluzie