III.2. Societatea civilă şi democraţia

Lucrarea a fost finalizata in 2015

III.2. Societatea civilă şi democraţia



Introducere

Capitolul I. Mass-media declanşează criza. 

I.1. Mass-media ca instrument de politică externă

 I.2. Provocări şi mize în vecinătatea apropiată.

 I.3. De la propagandă la operaţii informaţionale.

 Capitolul II. Reformarea culturii politice 

II.1. Imaginea, reputaţia actorilor politici.

II.2.  Formarea atitudinilor, a perceptiilor şi a convingerilor.

II.3. De la atitudine la comportament.

Capitolul III. Democraţia dirijată

III.1. Câinele de pază al democraţiei sau câinele lui Pavlov ?

 III.2. Societatea civilă şi democraţia.

III.3. Provocările noilor media.

Concluzie

Statele Unite ale Americii reprezintă liderul mondial  al mediului global de securitate. Această condiție este cauzată de  valorile democratice care au  fost utilizate  de ani de zile din  pragmatismul  națiunilor Statelor Unite,  puterea sa economică enormă și responsabilitate militară în soluționarea crizelor și conflictelor. În Federaţia Rusă  puterea se bazează pe  manipularea politică și a exportului de resurse naturale pe când China se nu se implică în soluţionarea crizelor păstrând o poziţie neutră. Una din feonomenul prezenței internaționale a  Statelor Unite prezintă  atracția pentru tineretului  lumii precum  cultura comercială a Americii. După destrămarea  URSS, întrebarea pe care o punea Zbiegniew Brzezinski în condițiile în care Rusia era  îngenunchiată  : ,, dacă devine din nou puternică, oare nu va căuta să-și recâstige domeniul imperial pierdut? Și apoi, ar  putea  ea sa fie un imperiu si democratic? “ Din păcate,  SUA nu au știut cum, și nici nu  au încercat să-i integreze nici pe foștii aliați, nici pe noii aliații  sau mai tradițională într-un univers care combină  libertatea și multiculturalismul  cum au  făcut pe teritoriul lor.   După dezintegrarea URSS, majoritatea populației a țării se alfla într-o stare de ,, haos, frig, foame, pentru țăranii, pensionării, militari sau funcționari acestei Rusii devenite, din mare putere, un fel de pacient bizar al umanității, libertatea și democrația nu păreau deloc răsplata pentru umilința îndurată. “ Experiențele trăite a avut un impact puternic și asupra modului  de percepere a democrației, termenul de  liberal în Rusia este o insultă și doar o mică parte a populației dorește să se asocieze cu liberali.  Un analist al fenomenului KGB sublinia ,, democraţia rămâne un concept  străin pentru o mare  parte a populației, ea nu s-a născut din experiența, ci a fost doar declarată.“  Dezvoltarea democrației  ar fi schimbat multe lucruri  astfel încât atât  Rusia  cât și Statele Unite ar fi evitat multe conflicte și ar putea evita al treilea război mondial.  Conceptul de coexistență  este un principiu democratic, egalitatea culturilor,   presupune respect, indiferent de valorile numerice ale identității, cu care ne confruntăm. specificitatea este diversitatea sa. Este un loc mai mic decât globalizarea, care prevede ,, creșterea și accelerarea rețelelor economice și culturale care operează la scară și pe baza mondială. Globalizarea este strâns legată de dezbaterile despre ,, cultura mondială” și apare , în calitate de concept critic, la sfarsitul anilor '80. “ Creșterea  culturii mondiale este determinată prin schimbările majore și evoluțiile de pe piețele și corporațiile internaționale în domeniul comunicațiilor , tehnologiilor multimedia și a sistemelor globale de producție și consum.  Indivizii se  schimbă  odată cu schimbarea tendințelor,   comunicând mai ușor, lumea a devenit sat global în planul tehnicii, coabitarea culturală presupune o schimbare intelectuală. Departe de abordarea noilor sisteme de tehnologie, de informare și comunicare pentru a sublinia valoarea eterogenității. Rusia  a devenit o realitate cu care trebuie să  se coabiteze.  Trasmiterea  informației în societatea de masă se face  în funcție de experiența de realitatea lor sociologică,  istorică și geografică. O informație identică este receptată în moduri diferite : nu ajunge doar sa emiți un mesaj să fie înțeleasă în mod corespunzător de către  de receptor. Comunicare nu se limitează la tehnologie, ea are o dimensiune politica, dar şi o condiționare culturală.   În comunicarea interpersonală dintre indivizii din contextul sociocultural, comunicarea  și schimbul de informații   nu va fi   receptat  în acelasi fel de individ,  pentru a se înțelege e nevoie de timp. Acest fapt se înscrie, alături cu sistemul de științific și educațional, în sânul unui complex  social și cultural, care mediază comunicarea societăților  între ele.  În sensul clasic al democrației, rolul  mass-media este de a răspândi și difuza  informații cu privire la problemele politice  și  publice în mod corect și la timp să informeze publicul, care la rândul său are un impact asupra procesului de luare a deciziilor la nivelul societății.Democrația are nevoie de cetățeni informații, democrația îi atribuie trei principii care vizează cele trei elemente ale procesului democratic :  ,,relația dintre cei conduși și conducătorii și cei conduși – mobilizarea cetățenilor și conștientizarea acestora în privința deciziilor politice; și relația dintre cetățeni - libera concurența a ideilor.” Samuel Huntington accentuează dezvoltarea culturii politice democratice ,, depinde în mare măsură de cât de mult cred oamenii în valorile democratice. Judecând după voința lor evidența de a se supune unor legi autoritare și de a permite serviciilor de securitate să joace un rol mai mare în societate, poporul rus poate afirma că dorește democrația, dar nu neapărat și crede în aceasta.” În ceea ce privește societatea civilă  ,,libertătile  individuale  sunt limitate, fiind afectată  în primul rând libertatea de exprimare.  Societatea  civilă  rusă este afectată de practicile puterii.  Asasinatele politice şi ameninţările la adresa jurnaliştilor induc un sentiment de frică ce prejudiciază libertățile individuale. “ Respectarea statului de drept, a libertăților fundamentale și a drepturilor omului, ar permite transformarea sa într-un partener de încredere. Opoziția în rândul populației Rusiei sunt relativ mici, unii au renunțat la luptă, iar cei care continuă să lupte, instituțiile statului le complică viața.   Utilizarea pentru discreditarea sau de intimidare a opoziției din partea  instituțiilor  guvernamentale, pentru că  într-o țară democratică  aceste instituții ar  trebuii să fie echilibrate.  Organizația  de tineret Nașîii , declarată pro-Putin a fost organizată ca consecință a alegerilor din Ucraina din 2004 și anume  protestele de pe Maidan, pentru a preveni astfel de acțiuni pe teritoriul Rusiei când forțele de ordine nu vor mai face față unor proteste masive vor intervenii Nașîii. Mass-Media joacă un rol important într-o educație democratică a cetățenilor, ea prescrie și indică regulile politice, structura politică de luare a deciziilor, de înțelegere, de mediere și coordonare în arena politică.  Factorii care pot face o schimbare democratică: ,,1) capacitatea opiniei publice de a se exprima liber; 2) capacitatea institutiilor sociale și publice de a se exprima liber.  Opinia publică a devenit un jucător politic, influențează toate domeniile,  determină  deciziile legiuitorului care la rândul lor  influenţează asupra  puterii executive  și cea judecatorească ,, sunt instrumentele opiniei publice: asigurarea unor căi paşnice şi ordonate pentru prezentarea şi analiza cererilor, pentru evaluarea lor în lumina princiipilor dreptății general acceptate  și pentru trasnformarea în realitate a celor care au fost recunoscute ca fiind legitime.” Uniunea Europeană a fost întotdeauna un factor de sprijin pentru cooperarea regională, prin asistență economică și acorduri de cooperare  prin dialog,  după cum sublinia și Jean Monnet, unul dintre  parinții Europei că:  ,, noi nu coalizăm state, ci unim, apropiem oameni”? “  Angajamentul  țărilor din cadrul Parteneriatul Estic  pe calea democrației, a statului de drept și economia de piață, în special cu obiectivele comune ale Uniunii Europene  de a extinde stabilitatea politică și economică  spre  această zonă a Europei.  Rusia nu a reușit să furnizeze o rețetă funcțională pentru democrație și nici UE nu a știut cum să-i apropie pe țările din cadrul Parteneriatului Estic.

Introducere

Capitolul I. Mass-media declanşează criza. 

I.1. Mass-media ca instrument de politică externă

 I.2. Provocări şi mize în vecinătatea apropiată.

 I.3. De la propagandă la operaţii informaţionale.

 Capitolul II. Reformarea culturii politice 

II.1. Imaginea, reputaţia actorilor politici.

II.2.  Formarea atitudinilor, a perceptiilor şi a convingerilor.

II.3. De la atitudine la comportament.

Capitolul III. Democraţia dirijată

III.1. Câinele de pază al democraţiei sau câinele lui Pavlov ?

 III.2. Societatea civilă şi democraţia.

III.3. Provocările noilor media.

Concluzie