II. 2. Formarea atitudinilor, a percepţiilor şi a convingerilor.
Introducere
Numeroase estimări opinează că mass-media reprezintă o armă teribilă în formarea opiniilor, participă şi acţionează la problemele existente, preocupările opiniei publice. Conform ,, teoriei cultivarii ( cultivation analysis) dezvoltată de George Gebner, începând cu 1967, pleacă de la ideea că mass-media au o influență profundă și pe termen lung asupra percepțiilor, valorilor și comportamentului individului. Prin analize de conținut caută să demonstreze că indivizii care consumă televiziune în doze masive capătă o anumită perspectivă asupra lumii, care o reflectă pe cea din mass-media.” A stăpâni mass-media însemană posibilitatea de a controla informațiile, a controla informațiile înseamnă cristalizarea opiniilor, iar cine formează opiniile poate influenţa pe cetăţeni să acţioneze în mod automat . Mass-media reprezintă contactul în raport cu lumea unde se dezbat probleme de interes public, fiind cel mai activ sistem de manipulare, printer care cele mai utilizate sunt următoarele:
,,1 - Selectare stirilor, care nu lezeaza interesele celui care trasmit mesajul;
2 - orientarea știrilor realizată prin omiterea unor componente din mesajul initial;
3- influențarea prin plasarea știrilor, prin care se vizează dimensionaresa axiologica a conținutului, în funcție de pagina pe care este culeasă știrea sau de locul atribuit acestuia într-o emisiune;
4- influențarea prin titluri;
5- alegerea evenimentelor;
6- selectarea fotografiilor, precum și a explicatiilor care le însoțesc;
7- orientarea conținutului editorului prin care se urmărește afirmarea unei personalități și transformarea acesteia în lider de opinie a publicului;
8-producerea și difuzarea informațiilor tendențioase. “ Mass-media devine locul unde cetăţenii ramân în contact cu lumea, prin urmare nu poate să ignore impactul ştirilor. Prin intermediul ştirilor urmăresc lumea, în care le prezintă sportul, economia , vremea etc. O persoană care urmăreşte ştiri dramatice, sloganuri șocante, îşi va imagina că el ar fi putut în această situaţie şi va căuta să reducă teama iar locul ideal unde se dezbat teme de interes public sunt reţelele sociale, mesajele circulă foarte repede prin grupuri, forumuri cuprizând diferite categorii cuprinzând persoane nehotărâţi, opozanţi, militanţi. Conform opiniei analistului politic Harold Lasswell mijloacele de informare în masă îndeplinesc trei funcții:
1) supravegherea lumii pentru prezentarea evenimentelor aflate în derulare, 2) interpretarea sensului evenimentelor și 3) socializarea indivizilor în mediul lor cultural.
Practica democratică este în mod inevitabil legată de educație, iar media educă credinţele politice ale publicului, schimbă atitudinile și comportamentele politice, determină adeziunea oamenilor la anumite ideologii, partide. Cu tehnologiile necesare pot asigura trecerea la acţiuni de natură politică în stare de ai determina pe autorităţi de a stabili ordinea de priorităţi. Fiecare metodă de comunicare sunt concepute pentru a ne arăta modul cum trebuie să percepem și gândim lumea din jurul nostru. Imaginile sunt mai importante decât cuvintele, pentru ,, obţinerea unor rezultate la nivelul opiniilor sau al atitudinilor, discernâmântului și al acțiunii este determinată de prestigiul sursei; atitudinea și interesul receptorului pentru mesajele respective; constrângere, imitație și seducție. Relațiile sociale sunt produsul unor moduri de comunicare, care depind de metoda de comunicare. Comunicarea înseamnă schimbul și difuzarea de informații, comunicarea crează și menține societatea, construiește ,, comunicarea de masă este practica și produsul care furnizează informații și divertisment pentru timpul liber unei audiențe necunoscute, prin intermediul unor bunuri, care sunt produse pe scara industrială, în corporații, și care presupun tehnologii înalte, sunt reglementate de către stat și consumate în mod individual. Aceste bunuri țin de presa scrisa, cinematograf și de audiovizual. “ Memoria joacă un rol important în conservarea culturii după destrămarea URSS au apărut noi republici independente, relaţiile care sau format mai bine de 45 de ani fiind legate cultural, politic și ,, nu a dispărut pe fondul unei politici expansioniste seculare, a unei politici externe ruseşti marcată de Războiul Rece, frustrările militare, umilinţa naţională etc. Lunga şi dureroasa tranziţie rusească alimentează în mod firesc ideea imperială şi nostalgia după URSS. Sfârşitul ideii imperiale şi al nostalgiilor aferente se va realiza probabil pe fondul succesului economic, al modernizării şi democratizării ruseşti societăşii ruseşti. “ Globalizarea oferă soluții gata elaborate implementate cu success în ţările baltice, arătând în timp că este un proiect pe termen lung. Există o relație clară ca mesajul să ajungă la conștiința indiviziilor necesită noi viziuni pentru a comunica cu rușii, nu te poți aștepa de la populația rusă să colaboreze cu tine din momentul ce tu îi pui pe ruși pe același podium cu ebola și cu extremiștii din orientul mijlociu. Harold Lasswel lansa cele cinci interogatii comunicationale sub forma urmatorului model: ,,Cine spune, ce, cui, cum, cu ce efecte”? Francis Ball formula astfel: Cine primeste, ce, în ce ansamblu, cu ce fel de interacțiuni, în vederea căror efecte? ” Tentativele unor lideri din Occident de a lupta cu întreaga societate din Federația Rusă și nu cu elita rusă din punctul nostru de vedere constituie o lipsă de profesionalism. Comunicând cu populația rusă într-un limbaj adaptat la realitățile acestora, ar duce la consecințe pozitive, la schimbarea regimului cu o guvernare democrată, Pentru posturile de televiziune rusești nici nu au nevoie de a recurge la falsificare informațiilor, e destul ca să trasmită declarațile președintelui american Barack Obama pentru a le prelungi mandatul, aceste declarații sunt considerate cadouri pentru posturile rusești cât și pentru liderii ruși.
Prześlij komentarz