Capitolul I. Mass-media declanşează criza.
I.1. Mass-media ca instrument de politică externă.
Specialiștii teoreticieni ai mass media au strâns foarte multe documente care prezenta puterea mass-media drept un mijloc de propagandă care urmărea să impună un anumit mesaj. În 1972 situația s-a schimbat când cercetatorii americani Maxwell McCombs și Donald Shaw au formulat teoria agenda-seting conform căruia: ,, mass-media nu le spun oamenilor ce ar trebui să gândească, ci la ce ar trebui să se gandească. Teoria agenda-seting arată că mass-media influenţează opininiile, dar nu ca un propagandist care spune ,, ce ar trebui gândit”, ci prin sensibilizarea cu privire la anumite subiecte de interes ( ,, la ce ar trebui să ne gândim”), propuse în agenda zilei.” Filosoful și istoricul Edmund Burke care nu avea cea mai bună părere despre revoluția franceză lansează ,, în lucrarea cu valoare de reper reflecții despre revoluția franceză, expresia de a ,, patra putere “ în legătura cu presa.” Terminologia de a patra putere îi atribuie presei un rol de conducere ,,fiind o putere ,, autonomă”, presa nu ar mai fi controlată de public, ci s-ar ,, auto- controla” prin echilibrul pe care-l realizează “ împreună cu celelalte trei puteri : executivă, legislativă, judecătorească Mass media iau parte activă la construirea înțelesului vieții, politice, sociale și îşi ,, exercită forța și capacitatea de presiune asupra societăți din patru directii: economică, simbolică, coercitivă și politică. “ Mass-media și grupurile de interese reacționează în acest fel, cu accent pe problemele care sunt furnizate şi anume ,, se referă la cine este implicat în criză, un detaliu, sistemul aflat în conflict; cine este de vină pentru declanșarea crizei; când, cum și modul de identificare a crizei; ce organizații sunt implicate în gestionarea crizei; derularea pe moment, etape și stări de criză a fenomenului; forțele și mijloacele care sunt implicate direct sau indirect în desfășurarea, atât a procesului de prevenire escaladare și regres; care sunt pierderile materiale.” Puterea politică, economică și cea militară folosesc mass-media pentru a educa și a-i determina pe cetățeni să se adapteze conform intereselor acestora prin intermediul ,, mass-media spun omului din masă cine este, ce trebuie să fie, ce dorește să fie, îi dă identitate, îi crează aspirații și face acest lucru prin toate programele. “ În 1999, în cadrul operațiunii ,, Forța Aliată“, purtătorul de cuvânt al NATO Jamie Shea recunoaștea că ,,pentru conducători, câștigătoarea companiilor de presă este la fel de importanță ca și aceea a companiilor militare cele două sunt inseparabile și nu poți câștiga pe una fără cealaltă. “ Studiile privind capacitatea comunicării de masă dezvăluie că mass-media pot influența, constrânge, schimba realitățile sociopolitice deoarece ,, mass-media și societate – își propune să surprindă impactul major pe care media îl au asupra vieții sociale ( conflictelor). “ Întrebarea pe care ar trebuie să ne o punem ce este o știre? De ce unele știri intră în ,,Breaking News“ iar altele sunt omise, neobservate, ignorate! Formularea corectă a mesajului – documentarea, analizarea și redactarea știrii, însă ce este o știre? Știrea este ceea ce scot în evidență, interpretează și uneori chiar editorii și producătorii distorsionează evenimentele și ne-o reprezintă ca pe o știre. Opinia şi exprimarea opiniei poate fi transformată radical în funcție de metoda de comunicare pe care o foloseşte. Progresul tehnologic duce la schimbarea condițiilor de transmitere, modalitățile de exprimare evoluează și acestea. Unii autori arată că americanii au fost însă cei care ,, au impus primul model a războiului informațional modern, în care , încă din faza de planificare a operațiilor militare, relațiile publice, acțiunile psihologice, precum și cele de cooperare civili-militari și de intelligence au fost concepute ca un tot unitar să contribuie la atingerea acelorași obiecive politico-strategice.” Războiul coaliției multinaționale împotriva Irakului după agresiunea Kuweitului a fost primul conflict armat care a fost televizat în timp real, prima desfășurare masivă de arme informaționale moderne din epoca postbelică ,, obiectivul mass-media, care consta în a informa publicul cât mai repede posibil după ce s-a petrecut evenimentul, a fost înlocuit de această exigență inimaginabilă până de curând: evenimentul trebuie pe cât posibil sa fie mediatizat în timp ce se petrece. Mijloace tehnice de filmare și difuzare permit acest lucru, iar publicul a prins repede gustul. “ Definiţia conflictului poate fi extinsă ca urmare a unor stări generate de unele fapte nedorite, ea reprezintă ,, o poziție deschisă, lupta între indivizi, grupuri, clase sociale, partide, comunități, state cu interese economice politice, religioase, etnice , rasiale, divergente sau incompatibile, cu efecte distructive asupra interacțiuni sociale. Conflictul este o neînțelegere, ciocnire de interese, dezacord. Într-un conflict pot exista următoarea succesiune: ,,criza, tensiunea, neînțelegerea, incidentele, disconfortul. Specialiștii ai mass media consideră că ,, criza schimbă oamenii: acest lucru poate fi înțeles atât ca o înlocuire a unor persoane cu altele, cu idei noi și cu mai multă motivație.” Crizele la rândul lor sunt de trei tipuri şi anume:,, crizele imediate – sunt cele mai neplăcute și care se petrec atât de brusc și de neașteptat încât timpul pentru cercetarea și planificarea practic nu există ( explozii, incendii, căderea unui avion, cutremur de pământ). Crizele urgente – acordă timp mai mult pentru cercetatrea planificare, doar pot erupe brusc după o lungă perioadă de fierbere ( insatisfacții ale angajațiilor care duc la grevă, abuzul în serviciu, hărțuirea sexuală la locul de muncă). Crizele susținute, de lungă durată, persiistă luni sau ani de zile în ciuda eforturilor conducătorilor.” Lumea se împarte în personaje ,,bune” și personaje ,,negative” iar cine comunică mai repede și mai bine, acela este mai puternic, până și cele mai totalitariste regimuri sunt conștiente de importanța relațiilor cu publicul. Federația Rusă a investit sume enorme în posturi cu acoperire internațională, intenţia acestor posturi media este de a comunica cu cetăţenii, deoarece cu guvernele sunt mai greu de comunicat, în virtutea diferitelor sale politici precum impresia libertăţii, încălcarea regulilor etice pentru promovarea scopului conţine un anumit tip de discurs aceste posturi media sunt preocupaţi să exploateze relațiile a partenerilor cu țările din America Latină, Asia o construcţie globală de stabilitate. Evenimentele internaționale, unde cutumele diplomatice caută să echilibreze iar uneori prin intermediul mass-media să le facă evidente. Coform părerii profesorului din cadrul Școlii de Economie și Științe Politice din London Karen Smith că în teoria interguvenamentală, ,, instituțiile internaționale sunt doar mijloace de a urmări intersele statelor, prin negociere, compromis ( în sens pozitiv), statele mari fiind rareori dispuse a ceda în negocieri. În concepţia unor autori ,, mass-media reprezintă unul din instrumentele instituționalizate cele mai influente cu ajutorul cărora acest proces general este organizat și îndeplinit, iar termenul imperialism mediatic este adesea folosit pentru a accentua rolul specific al mass-media.” Russia Today trasmite ştiri în limba engleză chiar în Statele Unite, Hillary Clinton, fostul Secretar de Stat declara că : Al-Jazeera, CCTV și Russia Today ,,ucid” mass-media private în SUA.
Specialiștii teoreticieni ai mass media au strâns foarte multe documente care prezenta puterea mass-media drept un mijloc de propagandă care urmărea să impună un anumit mesaj. În 1972 situația s-a schimbat când cercetatorii americani Maxwell McCombs și Donald Shaw au formulat teoria agenda-seting conform căruia: ,, mass-media nu le spun oamenilor ce ar trebui să gândească, ci la ce ar trebui să se gandească. Teoria agenda-seting arată că mass-media influenţează opininiile, dar nu ca un propagandist care spune ,, ce ar trebui gândit”, ci prin sensibilizarea cu privire la anumite subiecte de interes ( ,, la ce ar trebui să ne gândim”), propuse în agenda zilei.” Filosoful și istoricul Edmund Burke care nu avea cea mai bună părere despre revoluția franceză lansează ,, în lucrarea cu valoare de reper reflecții despre revoluția franceză, expresia de a ,, patra putere “ în legătura cu presa.” Terminologia de a patra putere îi atribuie presei un rol de conducere ,,fiind o putere ,, autonomă”, presa nu ar mai fi controlată de public, ci s-ar ,, auto- controla” prin echilibrul pe care-l realizează “ împreună cu celelalte trei puteri : executivă, legislativă, judecătorească Mass media iau parte activă la construirea înțelesului vieții, politice, sociale și îşi ,, exercită forța și capacitatea de presiune asupra societăți din patru directii: economică, simbolică, coercitivă și politică. “ Mass-media și grupurile de interese reacționează în acest fel, cu accent pe problemele care sunt furnizate şi anume ,, se referă la cine este implicat în criză, un detaliu, sistemul aflat în conflict; cine este de vină pentru declanșarea crizei; când, cum și modul de identificare a crizei; ce organizații sunt implicate în gestionarea crizei; derularea pe moment, etape și stări de criză a fenomenului; forțele și mijloacele care sunt implicate direct sau indirect în desfășurarea, atât a procesului de prevenire escaladare și regres; care sunt pierderile materiale.” Puterea politică, economică și cea militară folosesc mass-media pentru a educa și a-i determina pe cetățeni să se adapteze conform intereselor acestora prin intermediul ,, mass-media spun omului din masă cine este, ce trebuie să fie, ce dorește să fie, îi dă identitate, îi crează aspirații și face acest lucru prin toate programele. “ În 1999, în cadrul operațiunii ,, Forța Aliată“, purtătorul de cuvânt al NATO Jamie Shea recunoaștea că ,,pentru conducători, câștigătoarea companiilor de presă este la fel de importanță ca și aceea a companiilor militare cele două sunt inseparabile și nu poți câștiga pe una fără cealaltă. “ Studiile privind capacitatea comunicării de masă dezvăluie că mass-media pot influența, constrânge, schimba realitățile sociopolitice deoarece ,, mass-media și societate – își propune să surprindă impactul major pe care media îl au asupra vieții sociale ( conflictelor). “ Întrebarea pe care ar trebuie să ne o punem ce este o știre? De ce unele știri intră în ,,Breaking News“ iar altele sunt omise, neobservate, ignorate! Formularea corectă a mesajului – documentarea, analizarea și redactarea știrii, însă ce este o știre? Știrea este ceea ce scot în evidență, interpretează și uneori chiar editorii și producătorii distorsionează evenimentele și ne-o reprezintă ca pe o știre. Opinia şi exprimarea opiniei poate fi transformată radical în funcție de metoda de comunicare pe care o foloseşte. Progresul tehnologic duce la schimbarea condițiilor de transmitere, modalitățile de exprimare evoluează și acestea. Unii autori arată că americanii au fost însă cei care ,, au impus primul model a războiului informațional modern, în care , încă din faza de planificare a operațiilor militare, relațiile publice, acțiunile psihologice, precum și cele de cooperare civili-militari și de intelligence au fost concepute ca un tot unitar să contribuie la atingerea acelorași obiecive politico-strategice.” Războiul coaliției multinaționale împotriva Irakului după agresiunea Kuweitului a fost primul conflict armat care a fost televizat în timp real, prima desfășurare masivă de arme informaționale moderne din epoca postbelică ,, obiectivul mass-media, care consta în a informa publicul cât mai repede posibil după ce s-a petrecut evenimentul, a fost înlocuit de această exigență inimaginabilă până de curând: evenimentul trebuie pe cât posibil sa fie mediatizat în timp ce se petrece. Mijloace tehnice de filmare și difuzare permit acest lucru, iar publicul a prins repede gustul. “ Definiţia conflictului poate fi extinsă ca urmare a unor stări generate de unele fapte nedorite, ea reprezintă ,, o poziție deschisă, lupta între indivizi, grupuri, clase sociale, partide, comunități, state cu interese economice politice, religioase, etnice , rasiale, divergente sau incompatibile, cu efecte distructive asupra interacțiuni sociale. Conflictul este o neînțelegere, ciocnire de interese, dezacord. Într-un conflict pot exista următoarea succesiune: ,,criza, tensiunea, neînțelegerea, incidentele, disconfortul. Specialiștii ai mass media consideră că ,, criza schimbă oamenii: acest lucru poate fi înțeles atât ca o înlocuire a unor persoane cu altele, cu idei noi și cu mai multă motivație.” Crizele la rândul lor sunt de trei tipuri şi anume:,, crizele imediate – sunt cele mai neplăcute și care se petrec atât de brusc și de neașteptat încât timpul pentru cercetarea și planificarea practic nu există ( explozii, incendii, căderea unui avion, cutremur de pământ). Crizele urgente – acordă timp mai mult pentru cercetatrea planificare, doar pot erupe brusc după o lungă perioadă de fierbere ( insatisfacții ale angajațiilor care duc la grevă, abuzul în serviciu, hărțuirea sexuală la locul de muncă). Crizele susținute, de lungă durată, persiistă luni sau ani de zile în ciuda eforturilor conducătorilor.” Lumea se împarte în personaje ,,bune” și personaje ,,negative” iar cine comunică mai repede și mai bine, acela este mai puternic, până și cele mai totalitariste regimuri sunt conștiente de importanța relațiilor cu publicul. Federația Rusă a investit sume enorme în posturi cu acoperire internațională, intenţia acestor posturi media este de a comunica cu cetăţenii, deoarece cu guvernele sunt mai greu de comunicat, în virtutea diferitelor sale politici precum impresia libertăţii, încălcarea regulilor etice pentru promovarea scopului conţine un anumit tip de discurs aceste posturi media sunt preocupaţi să exploateze relațiile a partenerilor cu țările din America Latină, Asia o construcţie globală de stabilitate. Evenimentele internaționale, unde cutumele diplomatice caută să echilibreze iar uneori prin intermediul mass-media să le facă evidente. Coform părerii profesorului din cadrul Școlii de Economie și Științe Politice din London Karen Smith că în teoria interguvenamentală, ,, instituțiile internaționale sunt doar mijloace de a urmări intersele statelor, prin negociere, compromis ( în sens pozitiv), statele mari fiind rareori dispuse a ceda în negocieri. În concepţia unor autori ,, mass-media reprezintă unul din instrumentele instituționalizate cele mai influente cu ajutorul cărora acest proces general este organizat și îndeplinit, iar termenul imperialism mediatic este adesea folosit pentru a accentua rolul specific al mass-media.” Russia Today trasmite ştiri în limba engleză chiar în Statele Unite, Hillary Clinton, fostul Secretar de Stat declara că : Al-Jazeera, CCTV și Russia Today ,,ucid” mass-media private în SUA.
Prześlij komentarz